Cronica Concert Unflicted & Mother’s Cake

In seara de 15 noiembrie 2017, in clubul Control din Bucuresti a avut loc concertul austriecilor de la Mother’s Cake. In deschidere a cantat trupa bucuresteana Unflicted.

Vezi AICI galeria foto de la concert.

La concert au luat parte aproximativ 80 de oameni, concertul incepand in jurul orelor 21:30.
Abordand un stil destul de personal, un mix de grunge, alternative si stoner pe alocuri, Unflicted, care a prins viata undeva prin anul 2015, a incantat publicul prezent timp de aproximativ 40 de minute, printr-o prestatie scenica energica si totodata placuta auzului. Majoritatea melodiilor cantate de ei, 7 la numar, si reamintesc doar cateva: Hate Me, Awake, Loss sau Junkie Nation, se vor regasi si pe albumul de debut al trupei, ce urmeaza sa fie lansat anul viitor. Pana atunci le doresc membrilor trupei multa inspiratie si succes.

Scena rock romaneasca chiar are nevoie de o cat mai mare diversificare, iar trupe precum Unflicted nu fac altceva decat sa vina si sa imbogateasca paleta muzicala oferita in prezent de underground-ul romanesc. Si cand ma mai uit si cu drag la faptul ca alte trupe noi precum proaspat infiintatii Ucigan (care vor avea concertul de debut in data de 2 decembrie a.c. in clubul Fabrica din Bucurescti) sau Cardinal (care desi nu mai exista in prezent, totusi in scurta lor existenta au insemnat si au facut mai multe decat alte trupe in 10 ani) incearca sa faca exact acelasi lucru, asta nu poate decat sa ma incante in cel mai pur mod posibil!
Dupa o pauza de aproximativ 20 de minute intre cele 2 trupe, in jurul orelor 22:30 pe scena si-au facut aparitia austriecii de la Mother’s Cake. Originari din Tirol, infiintati in anul 2008 la initiativa genialului si charismaticului vocal si chitarist Yves Krismer, caruia i s-au alaturat in aceasta frumoasa calatorie basistul Benedikt Trenkwalder si tobosarul Jan Haußels, avand un stil foarte personal, un blend de funk, cu blues, cu jamming, cu prog, cu garage, alternative si hard rock in stitul anilor ’70, acestia s-au facut remarcati la scurta vreme de la infiintare (si nici nu ar fi avut cum sa nu se faca remarcati, la ce instrumentisti geniali pot fi si la ce voce deosebita are Yves), iar in anul 2010 au castigat premiul I la concursul de muzica Local Heroes Austria si premiul II la concursul Local Heroes Europe, concurs tinut doar cu castigatoarele din fiecare tara din toata Europa.
In acelasi an au lansat si primul EP omonim, iar 2 ani mai tarziu si primul LP, intitulat Creation’s Finest, care din punctul meu de vedere este si cel mai bun album al trupei. Trupa a mai scos in anul 2014 un jamming – live in studio – cu cele mai bune melodii de pe Creation’s Finest readaptate, intitulat Off the Beaten Track, iar un an mai tarziu cel de-al doilea lor LP, intitulat Love the Filth. La inceputul acestui an au lansat si cel de-al 3-lea lor album de studio, intitulat No Rhyme No Reason.
Anul 2016 a fost cel mai important din cariera trupei, acestia sustinand un intreg turneu prin toata Europa, alaturi de cunoscuta trupa australiana Wolfmother. De altfel, australienii reprezinta una dintre influentele principale ale trupei, alaturi de alte nume sonore precum The Mars Volta, Porcupine Tree, Red Hot Chili Peppers sau Led Zeppelin. Vocea lui Yves este o combinatie de Robert Plant de la Led Zeppelin cu Andrew Stockdale de la Wolfmother. Stilul lor este foarte asemenator cu al francezilor de la Dot Legacy, pentru cei care i-au ascultat pe acestia din urma, iar de la noi din tara cred ca cei mai apropiati de acest stil flamboaiant sunt baietii de la The Kriptonite Sparks.
In vederea sustinerii ultimului album, No Rhyme No Reason, trupa a sustinut un amplu turneu prin Australia, Germania si Franta. Anul acesta au mai fost la noi in tara, la final de luna august, atunci cand au luat parte la prima editie Bucovina Rock Castle. Si atunci, ca si acum, au facut senzatie!
Concertul a debutat cu cea mai cunoscuta melodie a trupei, intitulata chiar Creation’s Finest, dupa numele primului lor album si a continuat si cu alte melodii faine de pe acest prim album, combinate cu melodii de pe ultimul album, printre care amintesc cele mai cunoscute hit-uri ale lor: I like It, Soul Prison, Black Roses sau The Killer. Prima parte a concertului a fost mai putin captivanta pentru public, dar care, pe parcursul derularii concertului, a inceput incet incet sa se anime si chiar sa danseze si sa topaie din greu dupa ritmurile din ce in ce mai nebune, mai soul, blues si funk pe care trupa ni le prezenta cu o usurinta iesita din comun. Dupa mai bine de o ora de muzica extraordinara si deosebita, trupa a parasit scena, dar doar pentru o scurta perioada, deoarece publicul innebunit de pasiune nu i-au lasat pe cei 3 instrumentisti sa plece fara sa faca macar un bis. Si au facut! Melodia Runaway, de pe acelasi prim album genial al trupei, o capodopera de piesa care incepe super ritmat si se termina intr-un blues de-ti rupe corazon-ul a incantat timp de mai bine de 10 minute un public de pe acum frenetic.

A fost cel mai bun “drog” pe care ti-l poate oferi cineva! A fost pasiune si energie in forma cea mai pura! Le multumesc acestor baieti care fac ceva cu totul deosebit pentru scena muzicala rock, dar le mai multumesc si publicului prezent, fara de care aceste evenimente nu ar putea avea loc! Important este sa sustinem tot ceea ce este frumos, in orice domeniu, nu doar in muzica, dar fiindca muzica este viata noastra, cel mai important este sa credem si sa sustinem tinerii artisti care au cu adevarat ceva de spus!

Vezi AICI galeria foto de la concert.

Ca o ultima sugestie de concerte underground faine, va pot recomanda sa mergeti la White Walls + Breathelast + We Are Numbers + COD pe 25 noiembrie si la lansare album si concert de debut Ucigan pe 2 decembrie, toate aceste concerte urmand a avea loc in Club Fabrica.

O cronica realizata de catre Eduard Farcas – Metalforce.