Breathelast – Maluri EP (recenzie album)

Breathelast au lansat de curand un material nou, un single numit Maluri, sinonima si cu prima piesa in limba romana a trupei.

Poate va suna arogant, dar acestea imi sunt gusturile – nu sunt un mare fan al trupelor care interpreteaza muzica in limba romana. Exista totusi cateva exceptii, iar din aceasta categorie fac parte H8, Scandal, Recycle Bin, Pavilionul 32, Terror Art si cea mai fresh aditie – Breathelast. Un nume cunoscut in randul celor care dau cel putin un flying-French-fuck pe ce se intampla in scena locala.

De-a lungul celor patru ani de existenta, Breathelast au iesit in relief nu doar prin muzica foarte energica, melodica si bine conceputa din punct de vedere liric sau tematic, dar si prin atitudinea membrilor care alcatuiesc trupa.

O atitudine pe care mereu am tinut sa o respect si sa o notez drept „exemplara”, nu doar pentru noile generatii, ci pentru toti care ne batem cu pumnii in piept cum ca am vrea sa vedem vremuri mai bune in micuta si darapanata noastra comunitate de roacheri, metalisti, coristi, punkisti, elitisti, poseri, groupies, hateri sau cum mai vrem noi sa ne numim.

Maluri este cel de-al treilea EP lansat de rechini, dupa Breathelast (2011) si Split It Out (2013 split EP w/ Cap De Craniu). Diferenta fata de primele doua nu este realizata doar de interpretarea in limba romana si introducerea chitarei acustice, dar si faptul ca Universal Music Romania au decis sa-i semneze pe Breathelast, oferind astfel o mare mana de ajutor in promovarea materialului discografic.

Desi contine numai trei piese, dintre care prime doua sunt variante diferite (electric si acustic) ale single-ului Maluri (disponibil mai jos), EP-ul merita din plin sprijinul unui label precum UMR (suna a partid politic, stiu).

Breathelast Maluri acustic + electric

Varianta acustica a single-ului (Swing Version pe EP) prezinta o noua abordare muzicala din partea rechinilor – un ansamblu acustic, cu o usoara atingere de soul si blues, ce transmite o stare muribunda si-un ambient ce se contopeste perfect cu titlul/tema melodiei.

In varianta electrica a piesei Maluri, Breathelast revin la Post HC/Metalcore-ul melodic specific, doar ca intensitatea si nivelul feeling-ului ating praguri mai inalte ca oricand – un sound mai puternic, mai dinamic, chiar si mai catchy daca vreti. Mihai Andrei este un vocal foarte expresiv, fapt argumentat de carisma si fenomenala sa prezenta scenica pe care le expune la fiecare concert. Omul traieste ce canta – factor ce sta la baza termenului de „original”, un termen foarte delicat la noi, unde se arunca des cu diverse complimente gen „rip off”, „copy/paste” etc. Nu este cazul cu Maluri!

Intuneric. Inapoi la acustic, inapoi la starea muribunda. Titlul spune tot despre melodie, o melodie de-a dreptul dark, melancolica si usor depresiva. Versurile imi dau de gandit, capacitatile lirice ale lui Mihai mi-au indus inca odata un film paradoxal – senzatii triste si placute in acelasi timp.

Toate trupele care produc schimbari clare si evidente in muzica lor isi asuma un foarte mare risc. Pentru ca, de regula, parerile fanilor vor fi cel putin impartite, in unele cazuri sunt predominant contra. Nume legendare au picat din aceasta cauza. Exista totusi si cazuri in care risti si castigi si toata lumea este fericita.

In sincera mea opinie, Breathelast a castigat cu acest EP!

Nota 9/10

M-as inclina,

Kevin K.J. McShane