Negative Core Project si ura din spatele ultimului album (Cronica)

Ura, depresie, saturatie si scarba caracterizeaza ultimul album scos de Negative Core Project numit ”Silence is Betrayal”.  Este un album greu cu rezonanta puternica atat prin mesaj cat si prin compozitia muzicala.

Sunt tentat sa spun „I’M AS MAD AS HELL, AND I’M NOT GOING TO TAKE THIS ANYMORE!” si o sa imi bat joc de cronica asta asa cum NCP iau la p**a intreaga societate al carui portret plin de defecte este atent schitat de Filip si probabil Mihai prin versurile acide.

Dar….aud doua batai in premier si albumul incepe urland un ceacâr in capul meu ”Fear me, I’m decomposing your thoughts”. O sa renunt sa descriu fiecare piesa in parte, punet-ti mana si ascultati, este la liber pe bancamp si trageti singuri concluzile pozitive sau stiti ce? Pastratile pentru voi, oricum o sa veniti la concerte de buna voie sa aratati ca ati inteles dupa ce dati play.

Daca a mai ramas cineva cu ochii in monitor o sa va spun ce este sau nu acest album. NU, nu este deathcore/metalcore asa cum am tot auzit, cum nici albumul ”Sun eater” de la Job for a cowboy nu are nicio treaba cu coreala. A murit, s-a dus dracu. Este o compozitie ce are ca baza death metal-ul. Da, asa suna death-ul in 2015, surpriza nu are solo interminabil s.a.m.d. Vocea a evoluat si chiar ma bucur sa il aud mai des pe Mihai Dinca pe backing vocals, se completeaza bine.

Spre deosebire de primul album este mult mai bine produs, trebuie sa intelegem ca atat se poate, daca vreti calitate cumparati albumul asta si al treilea cu siguranta va fi si mai bun din punctul asta de vedere. Dar ma rog, e mai buna berea…..

Iti atrage atentia prin atmosfera pe care o creeaza si cu toate ca au multe influente si un sound unic pentru scena noastra (nu va speriati, nu sunt singurii), au avut grija ca pe acest material sa ofere un instrumental ”aerisit”.

Este centrat foarte mult pe atmosfera si este un album concept creat pe schema clasica cu intro, interludiu si outro menite sa intareasca atmosfera si mesajul compozitional. NCP au optat pentru un sunet mult mai sobru cu multe elemente ”spatiale” asemanatoare cu filmele ”horror SF”.

Mie mi se pare ca au reusit sa creeze lumea lor…si daca vrei sa o intelegi trebuie sa asculti de mai multe ori albumul. Sincer nu mi se pare un album deloc usor de digerat si de inteles. In spatele mesajului social pe care l-ati mirosti cu totii, se afla multe ironii subtile spuse printre dinti. De asemenea, muzica are la randul ei influente subtile atent strecurate in pasaje cheie.

Dar, inainte de toate Negative Core Project merita vazut live.

So let’s have a party
To celebrate the dead
Let’s bring a clown
And make him eat his own hand