TbWcW: live din sala de repetitii (interviu, video)

Din seria “live din sala de repetiţii”, astăzi vi-i prezentăm pe cei de la The boy Who cried Wolf. Am stat de vorbă cu Mihai (voce) despre noul album, planuri de viitor şi schimbări de componenţă, iar rezultatul este un interviu fain si trei piese, pe care avem plăcerea să vi-l prezentăm astăzi. Enjoy!

Salut! Ştiu că urmează un album nou. Dacă-mi aduc bine aminte, vă propuneaţi să-l lansaţi la începutul anului viitor. În ce stadiu sunteţi cu înregistrările?
Salut! Urmează, într-adevăr, să scoatem un material nou, am trecut prin tot felul de variante de a îl înregistra, de la posibilitatea unui studio profi până la a trage acasă, încă oscilăm cu variantele astea. Până ne decidem exact cum îl vom trage, momentan, lucrăm la pre producţie. Totuşi, de pe albumul viitor, avem deja două piese trase, Bellicose (ce dă şi numele albumului) , înregistrată şi masterizată la Studio148 de către Marius Costache, şi The Night After, înregistrată şi masterizată la SAE Bucureşti de către Radu Ionaşcu (ex. Mediocracy, Cap de Craniu, Drop Out Of Life, Killer Victim, TbWcW). Următoarele piese vor urmă calea procesului ales de noi, pentru definitivarea materialului “BELLICOSE”. Sperăm să îl avem gata la începutul anului 2018.

Fiindcă a venit vorba de numele albumului – Bellicose: de ce atitudinea asta, vă mai simţiţi trădaţi? 🙂 Sau mai bine zis, cum se reflectă atitudinea asta în muzica şi în versurile voastre?
Bogdan a.k.a. Bacovia al lupilor (need we say more?) se ocupă de texte majoritar. Eu am doar câteva intervenţii ici colo, mai puţine pe BELLICOSE (2017), în comparaţie cu BAD TIME STORIES. Lumea lui este una întunecată, se vede şi preview ul graphic al albumului, pe care l-am dezvăluit treptat pe pagina noastră oficială de fb. Bellicose face referire la transformarea omului în fiară şi la instinctele primare care au revenit în societatea “modernă”, odată cu înăsprirea condiţiilor de trai şi a izolării fiecărui om în propriile frici şi idealuri frânte. Ne simţim ameninţaţi de atenţia necuvenită, de orânduirea din jurul nostru, diferită în capul fiecăruia şi devenim defensivi din faşă, fără să mai tratăm empatic. Cât despre trădare, cred că orice latură artistică independentă din ţara asta se simte aşa, dar a devenit un sentiment conex. Îl luăm ca atare în viaţă reală. Nu cred că am vrut să ne scape atât de uşor şi prin muzică am încercat să exprimăm această retragere în peşteră a omului modern.

 

TbWcW | Ghost Riders | Live for Metalforce

Deseori în scena asta oamenii activează în mai multe trupe/proiecte muzicale simultan. Cum e la voi, cum se împart lupii între celelalte proiecte?
Pe scurt, lupii a fost autofinanţat de noi cu câteva mâini de ajutor întinse, dar nu e niciodată suficient într-o scenă care nu îşi ajută protagoniştii. De fapt, ea există cât timp fărădelegile prin care putea să existe erau tratate cu indiferenţă pozitivă. Acum, pentru trupele care nu şi-au construit un fan base solid (cum am putea, fără cântări?), nu mai există nici măcar ochiul îndoielnic. Există doar pasiunea noastră, înţeleasă la nivel de experiment în care refulăm perfect ce nu ne convine despre lumea din jur. Ne este bine în pădurea noastră virtuală şi cea din suflet. Vrem doar să terminăm ceea ce ne-am propus. Cât despre imapartirea timpului, repetăm şi ne vedem doar când avem ceva concret de stabilit sau realizat. În rest e o muncă continuă, Bogdan cu grafica şi versurile şi riff-urile, Alex, cu aranjamentul piesei pe tobe şi pre producţia materialului şi eu cu gâtul şi voinţa la pachet, să îi hrănesc pe toţi când simt că nu mai pot ei.

Revenind, care sunt planurile voastre pentru promovarea noului material? Putem spera la mai multe concerte atât în Bucureşti, cât şi prin ţară?
În mod sigur vom încerca să aruncăm cât mai multă lumină pe noul material. Cumva de aia ne-am şi oprit din a cânta oricum, oriunde, (amintind că nu există condiţii sau oferte pentru trupe care nu se afişează live suficient, dar în acelaşi timp am făcut-o destul gratis, încât să ştim mai bine) ca să ne concentrăm pe muzică, compus. Ca noutate, Bogdan pregăteşte şi o lansare de grafică mai fastuoasă, poate chiar sub forma unei miniexpoziţii, aferentă materialului BELLICOSE şi vom încerca să plecăm cu dublă lansare desen / muzică oriunde vom avea ocazia să lansăm acest material. Clipuri şi merch nou sunt în calcul, dar depinde totul de posibilităţile noastre financiare, deja limitate. Logistic, mai mult de 3, 4 concerte cu tot cu cel din Bucureşti, nu cred că vom prinde, în RO.

Că tot am adus vorba de concerte, pare că vin din ce în ce mai puţini oameni la concertele trupelor „fără nume”, la concerte underground. Cum vezi tu situaţia, cum crezi că e poziţionat TbWcW în toată povestea asta?
TbWcW nu mai există din punct de vedere al opţiunii de “trupă de combinat pe la concerte”. Motivele sunt clare, vrem un minim de respect, văd eforturile celorlalţi de a fi la sală cu mine acolo, de a crea, de a reproduce la calitate sub forma unui material care să rezite timpului şi multe altele. Nu pot răsplăti aceste efoturi cu promisiuni goale şi cântări la ora 14:00 în soare, undeva, fără NIMIC. Lumea serveşte trend-ul, nu invers. Iar noi nu suntem trendosi, suntem doar lupi şi suntem serioşi. Pe scurt, Lupii sunt o entitate separată de scena care oricum nu îi vrea. Nu ne deranjează, cu gândul asta am şi început proiectul, per se. Suntem o stare şi acum avem timpul şi luxul de a lucra la reproducerea ei digitală în felul propriu şi fără oprelişti din partea oamenilor care nu dau doi bani pe ce simţim noi acolo. Rămâne, probabil, întrebarea: de ce mai cântaţi? O fac, personal, pentru că ei (Alex şi Bogdan) încă o MAI fac. Şi o fac mai ales pentru că ce scrie şi simte Bogdan este o lume care mă salvează de la nebunia personală. Cred că motivele celorlalţi doi lupi sunt aproximativ similare. Din respect mutual.

 

TbWcW | In Midnight Clad | Live for Metalforce

Cum vezi promovarea în online? Din afară, senzaţia e că, pe de o parte, e mai uşor pentru trupe DIY, fără suportul unei case de discuri, pe de altă parte mă întreb cât de eficientă e, mai ales uitându-mă la rezultatul final.
Ai dreptate, e “doar de ochii lumii” şi fără cântări live este cam inutilă. Nu am renunţat la ea, chiar şi în lipsa de afişare publică, deoarece pregătim terenul pentru BELLICOSE (2017). Este utilă în lipsa de altceva, atât pot spune. Dar trăim în secolul vitezei indiferente şi fără MULTE afişări ok, eşti la fel de vizibil pe internet că o piatră pe fundul oceanului. Nu va exista niciodată o mişcare atât de puternică pentru muzica agresivă şi edgy, deoarece, repet, trend ul nu poartă interesele acestei lumi. Poate cândva, dar mă îndoiesc.

V-aţi gândit să vă extindeţi publicul prin ieşiri afară? Ce crezi că le trebuie trupelor româneşti pentru a fi cunoscute şi pe plan internaţional?
Pile, bulan şi nişte sacrificii care ar fi deja prea mari pentru gaşca asta a lupilor. Noi ne vom mulţumi dacă rămânem în viaţă după ce scoatem acest material, la anul. Să nu fiu înţeles greşit, nu consider că “ni se cuvine” nimic deosebit, dar nici să se ignore cum cântăm, cum pregătim concertele şi ce materiale scoatem, în favoarea pilelor şi a înţelegerilor sau eu mai ştiu ce aranjamente. Dacă nu se poate fără aceste lucruri, preferăm să ne păstrăm în elementul nostru neutru şi să facem muzica pe care ne-o dorim. Cineva o va prinde, asculta sau auzi cumva, de aia nu ne-am oprit niciodată din afirmaţia că “încă suntem aici, kickin’ metal ass”. Să nu ne fugă terenul virtual de sub picioare şi odată cu el, bruma de oameni care ne urmăresc sau au ocazia să “dea” peste noi.

TbWcW | Vengeance Of | Live for Metalforce

Că de obicei, ultimul cuvânt vă aparţine: ce vreţi să transmiteţi publicului Metalforce?
Vrem să mulţumim în primul rând celor de la Metalforce că simt ca trupele mici şi încă se interesează de ele, credeam că aşa trebuie să facă toată lumea, ca să crească mereu ceva proaspăt pe dedesubt şi să avem o pătură de nou şi viu în permanenţă care vine din urmă, dar NU e aşa. Mulţumim! În al doilea rând vrem să anunţăm că The Boy Who Cried Wolf este, începând cu acest articol, o formulă de trei lupi (live) şi vom colabora cu diverşi instrumentişti pentru albumul anunţat pentru 2017. Mulţumim foarte mult lui Radu Ionaşcu pentru colaborare, prietenie şi ajutor enorm în scurta activitatea împreună! Cu respect faţă de ce faceţi şi curiozitatea voastră rară, în zilele noastre, Alex, Bogdan şi Mihai doresc să vă salute cu respect, din pădure! 😀 Pentru public, dorim să fie mai curioşi ( nu vor fi ), mai interesaţi de soarta “omului mic” ( nu vor fi ) şi să sprijine eforturile locale artistice, deoarece pot găsi bucurie multă şi dedicată, în ele ( nu o vor face ).

Video: Andrei Mihai.

Christian Stefanescu – Metalforce

TbWcW Official:
http://www.youtube.com/user/WolvesAreWolves
https://www.facebook.com/TheBoyWhoCriedWolf
https://tbwcw.bandcamp.com/releases
https://0331records.bandcamp.com/album/the-boy-who-cried-wolf-the-night-after

About author