Cronică concert Slift în Club Control, 26 mai 2026

Despre Slift am auzit prima oară undeva prin pandemie, odată cu lansarea albumului de studio „Ummon”, în anul 2020, o adevărată capodoperă heavy-psych, literalmente o operă spațială desăvârșită, un dublu album conceptual, cu un sound excepțional și o grafică în stilul benzilor desenate din anii ’60 – ’70. Celebrul post de radio din Seattle, KEXP, i-a propulsat la nivel internațional, odată cu sesiunile live susținute de trupă prin 2019 și 2022, creându-le o adevărată aură de trupă-cult în materie de „new wave of modern space rock bands”.

Așadar, faptul că veneau pentru prima oară în România să cânte și să-și prezinte noul lor album de studio, cel cu numărul 4 din catalogul trupei, intitulat „Fantasia” și care se va lansa peste doar câteva zile, în data de 5 iunie 2026, coroborat cu faptul că reprezentația lor live avea să fie în Clubul Control din București, una dintre cele mai bune locații pentru formații experimentale, care aleg să încorporeze în stilurile muzicale abordate sunete vaste, ample, așa cum este de altfel și muzica francezilor de la Slift, m-au făcut să-mi doresc să ajung negreșit la acest concert-eveniment pentru scena rock underground mondială. Este ceva fenomenal să ai ocazia să asiști la un concert al trupei Slift și deci n-aveam cum să ratez o astfel de oportunitate ivită.

Până să trecem efectiv la impresiile legate de concertul lor propriu-zis din data de 26 mai, mi-ar face o deosebită plăcere să vă prezint în următoarele rânduri o istorie a acestei formații extrem de ambițioasă și creativă, apărută parcă de nicăieri în urmă cu aproximativ un deceniu.

Originară din orașul sudic al Franței Toulouse, formația a apărut în anul 2016 și odată cu ea și un prim EP cu 3 piese îndrăznețe, intitulat „Spacetrip For Everyone”, dar care avea efectiv să vadă lumina presei abia 3 ani mai târziu, un garage-space-rock-psychedelic corect cântat, dar care nicidecum nu avea să anunțe explozia creativă din următorii ani. A urmat în anul următor un alt EP, cu 5 piese, intitulat „Space Is The Key”, mult mai bine închegat și care conține melodii precum „The Sword”, „Dominator” sau „The Sleeve”, care personal îmi plac enorm de mult, un trademark al sound-ului din perioada de început a trupei.

Anul 2018 a avut parte de prima lor lansare discografică ca și album full-length, „La Planète Inexplorée”, o minunată epopee space-rock de aproximativ 40 de minute, cu piese superbe precum „Heavy Road”, într-o reinterpretare a melodiei de pe primul lor EP, „Ank Skull”, „Trapezohedron” sau „Silent Giant”, un prim LP care i-a propulsat automat printre cele mai cunoscute trupe rock din underground-ul francez.

A venit apoi momentul decisiv KEXP, iar cei 3 membri ai trupei, buni prieteni încă din perioada liceului: Jean Fossat – chitară solo, voce, sintetizatoare; Rémi Fossat – chitară bass (și de altfel fratele lui Jean); Canek Flores – tobe, sintetizatoare, pian, vibrafoane, au putut da frâu liber imaginației lor bogate și să creeze o adevărată operă space-metal colosală, prin albumul „Ummon”, din anul 2020, cel de-al 2-lea album de studio al trupei, incluzând peste 70 de minute de psychedelic-cosmic-jazz-fuzz, acid-prog-krautrock, noise-heavy-psych, post-space-doom metal. Practic, cei 3 bravi băieți au reușit prin acest album excepțional, de o ingeniozitate cum rar mi-a fost dat să aud, să facă „ordo ab chao”, adică să vină cu o ordine aproape matematică, repetitivă, calculată, precisă, în tot haosul de genuri, stiluri și note abordate pe acest album.

Anul 2021 scoate la lumină primul lor live înregistrat atât audio, cât și video, „Levitation Sessions”, căci despre el este vorba, a fost poate cea mai curioasă, curajoasă și ingenioasă prestație a unui concert live susținut vreodată de o trupă, deoarece dragostea lor supremă pentru cosmos și tematici SF i-a condus pe cei din trupa Slift în interiorul microscopului electronic de ultra-înaltă tensiune de la Laboratorul CEMES al Institutului Național de Științe Aplicate din Toulouse, Franța, într-o uriașă sferă de oțel, un accelerator de electroni, unde timp de peste 70 de minute aproape tot albumul „Ummon” a fost cântat live. Ce performanță unică!

De altfel, acest album, plus prestația live de la KEXP Radio le-a adus trupei un nemaipomenit contract cu celebra casă de discuri din Seattle, Sub Pop Records, casă de discuri care la finele anilor ’80 și începutul anilor ’90 avea să lanseze la nivel mondial fenomenalele trupe de grunge Nirvana ori Soundgarden! Așadar, Slift a primit, cum s-ar spune, consacrarea muzicală la nivel internațional, fără doar și poate.

După un prim single scos la Sub Pop Records în anul 2022, intitulat „Unseen”, și care este de fapt o melodie rămasă neinclusă pe albumul „Ummon”, trupa și-a definitivat stilul muzical abordat prin intermediul celui de-al 3-lea album discografic, intitulat „Ilion” și lansat în anul 2024, un album de aproape 80 de minute și cu piese de peste 10 minute, dar care, în opinia mea, nu a mai reușit să atingă grandoarea de pe „Ummon”. Chiar și așa, este un album solid, o bravă mărturie a unei trupe ce continuă să exploreze tărâmuri necunoscute și palete muzicale încă neexplorate.

Prin viitorul album de studio, intitulat „Fantasia”, trupa pare că devine ceva mai agresivă în exprimare. Din punctul meu de vedere, este ca și cum space-rock-psychedelic-ul francezilor de la Mars Red Sky se întâlnește cu experimental-doom-heavy-psych-ul americanilor de la King Buffalo, dar și cu progressive-krautrock-ul tipic de la începutul anilor ’70 al nemților de la Embryo. Se anunță deci a fi un album altfel, chiar cu reale infuzii de hardcore și punk, adică genuri și stiluri muzicale neabordate până în prezent de trupă, și care mă fac să afirm faptul că trupa trece prin acest album în cea de-a 3-a fază a evoluției și dezvoltării sale organice. Chapeau!

Și uite așa am ajuns în sfârșit la concertul lor din data de 26 mai, din clubul bucureștean Control, acolo unde timp de aproximativ 80 de minute și cu o sală aproape plină (au fost cred undeva la 250 de persoane prezente la concert), Slift ne-a incitat auzurile și ne-a zguduit creierele cu un zid muzical dens, apăsător, dar extrem de bine direcționat publicului de către membrii trupei.

Cu 3 excepții, și anume cele mai cunoscute 2 piese din catalogul trupei, „Ummon” și „Ilion”, care nu aveau cum să lipsească și care au făcut deliciul tuturor celor prezenți la concert, plus o raritate, „The Story”, melodia din încheierea show-ului, o bucată instrumentală neapărută pe niciun album sau EP și pe care trupa o mai etalează din când în când sporadic pe la concerte, restul de 7 piese prezentate publicului au fost de pe acest nou album revoluționar, intitulat „Fantasia”. Spre surprinderea mea, deși oficial nu erau lansate decât 2 piese de pe acest proaspăt LP pe mai toate platformele muzicale cunoscute („A Storm Of Wings” și „The Day Of Execution”, piese pe care le și ascultasem înaintea concertului și care mă încântaseră și mă surprinseseră printr-o nouă abordare muzicală, după cum vă spuneam și mai sus), concertul a debutat cu melodii complet noi și necunoscute nouă, precum „Fantasia”, piesa care dă titlul noului album, urmată de „Corrupted Sky” și „The Village”, a continuat cu melodiile menționate anterior și a mai inclus în setlist piesele „Waiting Man” și „Secret Mirror”.

În concluzie, mai bine de jumătate din concert a fost ceva cu totul nou și auzit pentru prima oară, o bucurie enormă că eram martor la primele cântări live ale acestor piese de pe următorul lor album de studio. Poate ușor dezamăgit că nu au cântat și alte piese de pe „Ummon”, precum „Citadel On A Satellite”, „Hyperion” sau „Altitude Lake”, dar era cât se poate de evident faptul că nu mai era spațiu și pentru ele, iar scopul principal al acestui turneu a fost acela de a ne prezenta noul lor album, nicidecum creații mai vechi ale trupei.

A fost, în orice caz, un concert de pus în ramă, cum îmi place mie să spun, o manifestare a valorii intrinseci și a maturității absolute de care Slift poate da dovadă în prezent, după mai bine de 10 ani de carieră în care trupa a rămas în aceeași componență neschimbată încă de la crearea ei – lucru de altfel remarcabil și totodată logic, dacă stăm să ne gândim că acești 3 oameni se știu încă din adolescență și au format toți 3 un fel de frăție a dragostei și curiozității pentru Spațiul Cosmic și necunoscut. Allez le Slift!