Something for the core: zile de pasiune pura pentru muzica (cronica)

Something For The Core 2, care a avut loc pe 6 si 7 septembrie, a fost exact ce trebuia sa fie: muzica „pentru core”-ul fiecaruia, oameni interesati si pusi pe treaba, atat trupe, cat si public.

„Gandit initial ca un concert intre prieteni, Something For The Core aduce prin a doua editie doua zile de concert si un line-up ce include nume importante din scena underground ‘core’ din Romania”, asa suna comunicatul oficial al evenimentului care a avut loc joi si vineri in Question Mark – probabil multi dintre noi au crezut ca este vorba doar de cuvinte frumoase aranjate cu dibacie de un PR priceput.

La fata locului, publicul a demostrat ca nu este vorba doar despre simpli prieteni care se mai intalnesc din cand in cand la cate un concert, ci, din contra, sunt o gasca foarte unita care se respecata si sunt gata sa primeasca noi membri.

Cat despre Question Mark, numai de bine. Este un loc nou unde se dau concerte marfa, avand in vedere calitatea sunetului si preturile decente la bere , cu toate ca pubul se afla pe Calea Victoriei. In alta ordine de idei, trebuie sa tinem cont ca totul este la inceput si mai sunt multe de pus la punct, iar problemele se vor rezolva pe cat de repede in viitorul apropiat – ne-au asigurat cei care se ocupa de aceasta locatie.

Joi s-a urlat pe un ton negativ ce a ajuns direct in craniu

Prima zi din „Something for the core” a inceput cu The Boy Who Cried Wolf,  trupa care a reusit in mai putin de 6 luni de zile sa devina unul dintre cele mai apreciate grupuri de hardcore/metal din Bucuresti.  Cu o prestatie live fantastica, cei patru au prezentat in fata celor aproape 170 de oameni materialul de debut  „Bad Time Stories”.  Punctul culminant a fost piesa  “It’s just a rebel, sir”, moment in care publicul a inceput sa sara in toate partile.

Daca publicul a fost putin absent la prima trupa, la Negative Core Project nu s-a stat mult pe ganduri si inca de la prima piesa a inceput nebunia,  pe acordurile de groove/deathcore executate cu maiestrie de chitaristul Tudor pe fondul urletelor apasate si pig squeal-urilor solistului dement Filip.

Incalzit bine de trupele anterioare, publicul a intampinat cu aplauze ultima trupa a serii. Cap de Craniu s-au simtit excelent si a oferit unul dintre cele mai zbuciumate concerte din ultima perioada. Asa cum multi si-au dat seama, nu a lipsit stage divingul si moshpit-ul traditional, iar din playlist nu au lipsit piese precum „Laurence”s Shaving Kit” sau „You made your bed, now sleep in it forever” (cantata alaturi de Viez si public).

Vineri s-a lasat cu surprize si invitati speciali

Inceputul de weekend a adus surprize in Question Mark. Chiar daca publicul nu a mai fost atat de numeros ca in ziua precedenta (aproximativ 130 de persoane), seara a fost de doua ori mai agitata si mai nebuna.

Surpriza serii a fost trupa Till Lungs Collapse, o trupa noua, aflata la primul concert, formata din Pava (ex. Deadeyedick), Paul la chitara (CDC), Vali la chitara ( Breathelast), Dan tobe (Walk the Abyss) si Andrei (Idea) la bass. Cei cinci fac un grup grozav de melodic hardcore cantat in stilul britanic si probabil una din putinele trupe de acest gen de pe la noi.  In pauza dintre concerte, oamenii dezbateau entuziasmati prestatia celor de la Till Lungs Collapse, asa ca asteptam ceva inregistrari din studio.

Si a venit vremea invitatilor speciali, fratii veniti din Bulgaria. Personal am ramas suprins si impresionat de cei de la Expectations . In primul rand, sunetul live este foarte asemanator cu ceea ce primesti pe album, fiecare instrument se aude clar si la volumul potrivit. Ceea ce m-a surpins intr-un mod placut este implicarea si pasiunea pusa de bulgari in ceea ce fac. Solistul reuseste sa transmita publicului multa energie si o stare emotionala impresionanta. Muzical vorbind, se afla tot in sfera hardcorelului melodic cu ruperi de ritm nebune ce au facut publicul sa danseze pana la ultima piesa.

Ultima trupa a acestui mini festival a fost Breathelast. Nu am crezut ca voi vedea vreodata un club aproape plin cu oameni in care sa se faca pogo si stage diving de la un cap la altul, totul a fost exact asa cum trebuie pentru un concert de hardcore: sunet ceas, public dedicat si multa dorinta de a canta. Breathelast se pregatesc de lansarea unui nou material discografic si vor canta din ce in ce mai multe piese noi. Suprinzator este ca publicul deja a inceput sa le invete si le fredoneaza alaturi de Mihai.  Insa nici piesele vechi ca „Enemy”, „Weapons” sau „Lies” nu au lipsit din setlist, spre deliciul celor prezenti.

In concluzie,  suntem pe drumul cel bun. Nu mai incape urma de indoiala ca avem trupe care sa tina stafeta ridicata, se pare ca cei care investesc in cluburi si-au dat seama ca fara un sunet bun si respect fata de client nu reusesti mare lucru si sfarsesti prin faliment. Multumitor este ca o groaza de pustani de liceu vin la concerte si sustin miscarea.

Evenimentul a fost organizat de HC/RO, in parteneriat cu Headfullofnoise.

Autor: Bogdan

Photo credit: Kiddo Danie